24 ianuarie 1859 – Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. A reprezentat primul pas important, care a dus la înfăptuirea statului naţional unitar român.

Unirea celor două principate – Moldova şi Ţara Românească a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, evenimentul fiind cunoscut în istorie şi ca Mica Unire, Marea Unire fiind cea de la 1918 din Alba Iulia. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandu Ioan Cuza, de alegerea lui ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Procesul începuse în anul 1848 printr-o puternică apropiere culturale şi economice a celor două ţări. Este anul în care s-a realizat unirea vamală între cele două principate, sub domniile lui Mihail Sturdza şi a lui Gheorghe Bibescu.

Pentru că se crease un context european favorabil unirii, la începutul anului 1859, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al celor două principate. În 1862, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, cu sprijinul unioniştilor celor două ţări, realizând în felul acesta unirea politică. În 1866, după înlăturarea sa de la putere, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Constituţia adoptată în anul respectiv a denumit oficial noul stat drept ROMÂNIA. Mai apoi, la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire, creându-se actualul stat.

• Înfăptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859 – Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820 şi se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului.
• Până în 1831 a învăţat la Iaşi, unde l-a avut coleg pe Vasile Alecsandri, dar şi alţii viitori colabarotori. La Paris îşi ia bacalaureatul în litere. Reîntors în ţară, intră în armată.
• În 1844 s-a căsătorit cu Elena Rosetti.
• La adunarea de la hotelul Petresburg din Iaşi a luat cuvântul, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. S-a numărat printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza. A reuşit să scape şi a fugit în Transilvania.
• A participat la Marea Adunare de la Blaj 3/15 mai 1848, apoi s-a retras în Bucovina.
• S-a reîntors în ţară sub domnia lui Grigore Ghica, în timpul pregătirii Unirii fiind pârcălab la Galaţi. Şi-a dat însă demisia din această funcţie, ca o formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova.
• La 5 ianuarie 1859 a fost ales drept domnitor, în unanimitate de voturi ale deputaţilor din Moldova. În acelaşi an, la 24 ianuarie este ales domnitor şi în Ţara Românească.
• Deşi scurtă, domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a reprezentat perioada de maximă dezvoltare a României moderne. S-a înfăptuit Unirea celor două principate, s-a creat primul Parlament unic al României, primul Guvern unitar. S-au adoptat o serie de reforme importante: adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorală şi cea agrară, cea a învăţământului, secularizarea averilor mănăstireşti.

 

Posted by: TomiStyle

22 ianuarie 2017