Există două locuri cu totul speciale – unul în România, Castelul Bran şi unul în fostul Cadrilater, Domeniul Balcic din Bulgaria – despre care se ştie că i-au fost dragi sufletului ei. Ambele poartă vibraţia energetică a celei care a fost Regina românilor – Maria. Şi malul Mării Negre i-a fost aproape inimii sale. Anul acesta se împlinesc 142 de ani de la naşterea Alteţei Sale Regale, cea care a rămas în conştiinţa noastră ca neam drept cea mai populară Regină din istorie, Regina-soldat, Regina portului popular românesc, Regina-artist, Regina grădinăreasă, dar şi Cea mai frumoasă Regină a Europei.

 

 

A fost Principesă de Coroană şi a doua Regină a României, după Elisabeta. Aportul ei la înfăptuirea României Mari a fost major – meritele politice, istorice, socio-culturale şi artistice având un rol semnificativ asupra ţării ei de adopţie. Povestea vieţii ei este pe cât de bogată, pe atât de puţin cunoscută de marele public.

-         La 29 octombrie 1875 – se năştea la Eastwell Park, în comitatul Kent din Anglia, Principesa Maria Alexandra Victoria.

-         Era fiica lui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei, Principe de Saxa-Gotha, Duce de Edinburgh (1844-1900), al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii, care refuzase Tronul Greciei (în 1863) şi al Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei – unica fiică a Ţarului Alexandru al II-lea (1853-1920).

-         Era, aşadar, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii (1819-1901) şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei (1818-1881) – adică Principesă de Anglia şi Irlanda, ulterior Regină a României.

-         Devine soţia lui Ferdinand de Hohenzollern, Principele Moştenitor al României (10 ian.1893). Prin căsătoria cu Ferdinand, Maria renunţa prin aceasta la toate pretenţiile de succesiune la Coroana britanică. România însă avea de câştigat, pentru că se alia cu o mare putere a lumii. Cermonia de cununie s-a oficiat mai întâi după ritul romano-catolic, apoi după cel protestan-anglican.

-         A fost Regina României timp de 13 ani (între 1914 şi 1927).

A luat parte la marile hotărâri istorice, care au marcat devenirea României Mari:

• Neutralitatea României
• Alianţa cu Ţările Antantei
• Intrarea României în război
• Luptele de pe fronturile Moldovei
• Marea Unire

 

 

De la fastuoasa rochie de la Marea Încoronare, la uniforma de infirmieră şi straiele de pe front, de la coroana de tip bizantin şi bijuterii preţioase – la caseta în care a dorit să-şi păstreze inima, la Balcic (dorinţă imposibil de realizat, din păcate). Pe fronturi, alături de soldaţi, în spitale, alături de suferinzi, la toate adunările pentru români. Curajoasă, miloasă, grijulie, dinamică şi puternică – alături de Regele Ferdinand, pe tronul României. Alături de el la Alba Iulia. Toate acestea o portretizează pe cea care a fost Marea Regină a României. O personalitate extrem de complexă, care s-a identificat cu tot ceea ce reprezenta România, ţara ei de adopţie, cu tot ceea ce însemna poporul roman.

• Societatea care îi poartă numele – “Domniţa Maria” – cultiva arta populară. Cu toţii avem impregnate în memorie imaginile Reginei purtând ia românească şi costumul traditional.
• Odată cu Primul Război Mondial, devine “Mama Regină” şi “Regina-soldat”. Ea este cea care a înfiinţat organizaţia “Regina Maria”.
• Devine Regină în 1914.
• Membru corespondent al Academiei de Arte Frumoase din Paris, singura femeie din cadrul instituţiei, în 1919.
• Replica pe care i-a dat-o prim-ministrului francez Clémenceau, supranumit Tigrul, devenit legendară: Madame, ceea ce cereţi este partea leului! – Regina Maria: Este ceea ce Leoaica cere Tigrului! (1919)
• Supranumită şi Soacra Balcanilor – ca urmare a alianţelor matrimoniale ale Casei Regale a României.
• Datorită celebrităţii, farmecului, sensibilităţii şi distincţiei Majestăţii Sale, va fi invitată şi primită peste tot, reprezentând astfel România în lumea întreagă. Apogeul popularităţii sale este atins odată cu vizita în Statele Unite ale Americii, alături de copii ei Ileana şi Nicolae (1926).
• Îşi canalizează toată energia către bunul mers al ţării, după moartea lui Ferdinand I (1927). Este alături de Principesa-mamă Elena şi de nepotul său, Regele-copil Mihai.
• Dăruit de primarul dr. Karl Ernst Schnell şi de Consiliul orăşenesc Braşov, Castelul Bran devine reşedinţa de vară a Reginei Maria şi a Principesei Ileana, fiica ei (1 dec.1920).
• Domeniul de la Balcic este, de asemenea, drag sufletului ei – reşedinţa începe să fie amenajată după bunul gust şi personalitatea Reginei (din 1925).

 

 

 

• Palatul Cotroceni din Bucureşti fusese şi el transformat, în timp, de către Ferdinand şi Maria.
• Stilul Art Nouveau, creat de Regină în manieră personală, cuprindea elemente româneşti, celtice şi bizantine.
• De Constanţa şi de Mamaia s-a îndrăgostit în 1920, întinderile de nisip de aici aparând în descrierile ei. În staţiunea de la malul Mării Negre a ales să ridice Palatul regal, unde să-şi petreacă verile. Între timp însă a descoperit Balcicul, aşa că nu avea să locuiască deloc la Mamaia. A supravegheat însă îndeaproape construirea castelului. Din păcate, în prezent, acesta a fost lăsat în paragină, fiind abandonat – deşi se află pe lista monumentelor istorice de importanţă naţională.
• De numele ei se leagă şi Pavilionul Regal din Portul Constanţa sau Cuibul Reginei. Ridicat în numele Reginei Elisabeta, pavilionul va fi refăcut după moartea acesteia de Regina Maria. Nu a ales-o ca şi reşedinţă pentru că începuseră lucrările la castelul din Mamaia.

 

 

• Fermecătoare, pătimaşă, feminine, rafinată, distinctă, puternică şi caracterizată prin naturaleţe – a reprezentat o figură emblematică a femeii în societate şi în politică, spărgând tiparele vremii. A născut pasiuni, a primit în dar conceperea unor produse cosmetice, în timp ce o fabrică de ciocolată i-a purtat numele Reginei Maria. Devine imaginea casei de parfumuri Jean-Francois Houbigant. „Quelques Flores Royale” (în 1922).
• Parfumul de violete mov îl primeşte însă în dar de la Maharajahul de Kapurthala, din India – un flacon preţios, bătut în pietre scumpe, în care se afla o esenţă exclusivistă, de violete de pe coasta Pacificului. Mireasma exotică devine preferata Reginei pentru totdeauna, emblema ei. Uluitor este faptul că adierea acestui parfum continuă şi astăzi să-şi facă simţită prezenţa pe holurile şi în încăperile de la Pelişor.
• De-a lungul vieţii a scris multe cărţi pentru copii, basme şi nuvele, dar şi cărţi de prezentare a României, poezii, dar şi romane şi povestiri publicate în România, Marea Britanie, Statele Unite sau Franţa45. A semnat multe articole în presa românească şi international, manuscrise şi a ţinut şi un jurnal. De asemenea, marii scriitori ai ţării i-au închinat rânduri importante, Regina aparând în descrierile acestora, precum şi în fotografiile vremii.
• Una dintre cele mai cunoscute povestiri şi prima care a văzut lumina tiparului este “Crinul vieţii”. Crinii – regalia – erau, de altfel, florile ei preferate. Trandafirii îi plăceau la fel de mult. A împodobit curţile şi grădinile reşedinţelor regale cu aceste flori minunate.
• Avea înclinaţii artistice deosebite, una din marile ei pasiuni fiind pictura. Un alt mare hobby îl reprezenta echitaţia.
• Povestea vieţii mele, cartea de memorii a cunoscut un mare succes în Marea Britanie (1934-1936). A fost re-publicată în zilele noastre în România şi Franţa.
• Se îmbolnăveşte în 1936, din cauze necunoscute. Moare la Sinaia, în 1938. Urna cu inima ei a fost depusă în capela Stella Maris de la Balcic, aşa cum şi-a dorit. A fost mutată 2 ani mai târziu la Castelul Bran, după cedarea Cadrilaterului către Bulgaria. De acolo a fost însă luată în timpul regimului comunist. Pentru a proteja relicva, s-a decis, de către Majestatea Sa şi de Guvernul României, să fie adusă în mod simbolic în Camera de Aur a Castelului Pelişor (în 2015). Caseta a fost înmânată de către soldaţii Regimentului de Gardă, Principesei Margareta. Majestatea sa a depus-o pe soclul din Camera de Aur – care poartă amprenta Reginei Maria, fiind împodobită cu crini imperiali şi simboluri celtice. Tot acolo a fost aşezată şi racla octogonală orgininală din argint.
• Ceremonia religioasă a fost ţinută în prezenţa reprezentanţilor Casei Regale, veniţi la eveniment: Principesa moştenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Maria, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei şi soţul ei, baronul Hanns Ulrich von Holzhausen, şi fiul ei - baronul Johannes von Holzhausen.
  
  
  

 

Împreună cu Ferdinand a avut 6 copii, botezaţi în rit creştin-ortodox:

• Carol (viitorul Carol al II-lea al României)
• Elisabetha (viitoarea Regină a Greciei)
• Mărioara (viitoarea suverană a Regatului Iugoslav)
• Nicolae
• Ileana
• Mircea

În memoriile ei, mărturisea:

Copiii mei erau punctul central al vieţii mele. Femeile din rasa mea sunt mame pătimaşe şi nu ne putem închipui lumea fără copii. Toată munca, toată străduinţa şi năzuinţa noastră n-au alt ţel decât de a-i modela potrivit idealului nostru, de a-i face fericiţi şi de a le pregăti un viitor frumos.42

 

 

*** Regina Maria este Patronul spiritual al Colegiului Naţional de Arte “Regina Maria”din Constanţa. Pentru a doua oară în această săptămână, evenimentele organizate de conducerea instituţiei de învăţământ s-au aflat sub semnul regalităţii. De data aceasta, elevii claselor primare au participat la o scurtă lecţie de istorie pregătită de cadrele didactice, închinată zilei de naştere - 28 octombrie. Totodată, au fost susţinute momente artistice, fiind interpretate la pian piese din repertoriul românesc universal.

 

Posted by: TomiStyle

Info credit: reprezentanţii muzeelor şi castelelor

Photo credit: Vederi Regale / Photo Phantasy

29 octombrie 2017